Maria DorobantuSălu'mâna!

A venit toamna. Si odata cu venirea ei am spus adio statului afara cu orele. In ultima saptamana a plouat destul de des, drept urmare am stat mai mult prin casa.

Saptamana trecuta ne-am tratat de o viroza banala, usoara luata de te miri stie unde..adevarul e ca nu am ocolit supermarket-urile, Mall-ul, am dus-o peste tot si putea lua de oriunde. Nu a facut febra deloc, atat doar ca a avut muci si o stare de indispozitie.

In ultimile 2 saptamani am fost la party-uri, ca deh am crescut si acum socializam. Prima data am sarbatorit-o pe Amalia, apoi pe Anamaria. Foarte bine s-a simtit Maria, s-a jucat cu fetele, a interactionat cu ele. Desi la inceput sta deoparte si cerceteaza, dupa cateva minute de acomodare ca sa spun asa, isi revine si se simte ca acasa.

Deseori stau si ma intreb cum trece timpul asta asa repede, fiecare zi parca zboara si parca nici nu apuc sa fac tot ce imi propun si sa ma bucur de fiecare clipa.

Maria e acum o domnisoara,cand ma uit la pozele de anul trecut vad si eu diferenta. Intelege tot, altadata bineinteles ca numai ce vrea ea, a inceput sa spuna cat mai multe cuvinte- unele le poceste, pe altele le spune corect, are un program pe care si l-a stabilit singura si daca nu ma tin de el iese urat:)).

Cum arata o zi din viata noastra?

Trezirea e undeva in jur de ora 9, cat a fost bolanvioara s-a trezit si la 10 pentru ca in miez de noapte aspiram mucii din nas. Si bineinteles ca a mai avut zile cu treziri matinale…gen 7,7.30. La 15-20 de minute de la trezire papam cu chiu cu vai si cu multa rabadare din partea lui mami.  Apoi ne imbracam si iesim afara, mergem prin oras, mai platim facturi, rezolvam din treburile adminsitrative si la 12 ne intoarcem sa pregateasca mami pranzul.

Mananca pranzul in jur de 13.30, 14.00 dupa care urmeaza somnicul de dupa masa. A ramas de aproximativ 1 luna jumate la un singur somn si tare bine este. Doarme in jur de 2-3 ore, dar de obicei doarme 2 ore, 2 ore jumatate asta daca este liniste si ea este obosita. Cand o  supara caninii \se mai trezeste, altadata reusesc sa o readorm, altadata nu…si atunci inseamna ca avem zi de maraiala pana seara.

In timp ce Maria doarme mami face mancare, strange din urma ei jucariile, hainele, pantofii..depinde ce a lasat in urma tornada, spala vasele. Altadata nu am chef sa fac nimic, si atunci pur si simplu stau cu laptopul in brate, citesc..sau daca sunt obosita dorm putin sau macar meditez.

Dupa ce se trezeste, papa o gustarica si asteptam sa vina tati acasa. In acel moment mami numai exista. Toata existenta ei se invarte in jurul lui tati:). Ii simte foarte mult lipsa in timpul zilei si seara recupereaza. Desi sunt si eu prin prejma si ii acord atentia necesara nu ma baga in seama, sau o face pentru 10 minute si merge din nou langa tati.

In jur de 20.00 facem baita, apoi papa si nani. De cateva nopti doarme destul de bine, in sensul ca nu se trezeste o data la 10 minute. Are 3-4 ore de somn pe care le doarme continuu. Se mai foieste, mai bea ceai si adoarme la loc.

Dupa cum se vede nu apuc sa ma plictisesc niciodata:)). Intr-adevar sunt multe lucruri pe care as dori sa le fac si nu am cum, dar nimic nu e mai important decat ea, sa imi petrec timpul cu ea, sa o invat lucruri noi, sa ma bucur de bucuria ei:). Mai simtit cateodata ca ai nevoia sa iei aer dar imi e greu fara ea.  Nu stau departe de ea decat atunci cand e strict necsar si in momentele alea numai la ea ma gandesc si sunt de nu stiu cate ori sa vad ce face. Macar acesti 2 ani sa ii petrec cat mai mult cu ea, ca dupa aceea va fi mai greu si nu vreau sa regret nimic.

Per ansamblu e un copil cuminte care inca nu a facut crize urate de personalitate. Mai plange cateodata (fara lacrimi, de nervi) cand nu o las sa puna mana pe un obiect periculos, desi ii explic frumos unde si care e pericolul nu ma asculta si se pune pe urlat.

La cumparaturi vine cu mine intotdeauna,sta cuminte in carucior cat timp eu aleg produsele de pe raft, isi mai pierde rabdarea cand stam la coada la casa sa platim dar e de inteles.

Gata cu vorbaraia, pun si cateva poze.

De când m-am intors din spital nu apuc să scriu nimic…să dau veşti despre noi dar promit să recuperez şi să povestesc tot.

Până una alta, suntem bine, Maria s-a recuperat extraordinar de uşor şi de rapid. Dr a reusit să îi lege muschii şi  partea bună este că nu mai necesită o altă intervenţie chirurgicală.

Pe această cale dorim să îi mulţumim din suflet dr Boia Eugen şi echipei dânsului.

Nu am mai dat demult detalii legate de starea sănătăţii Mariei pentru că am preferat să scriu despre lucruri mai placute.

Săptămâna trecuta am fost la control la chirurgul care o va opera. Ne-a mai explicat încă o dată că distanţa între muschi este destul de mare şi că, probabil, nu va reuşi să facă închiderea totală. Nu ne poate spune nimic până nu deschide şi nu vede ce este acolo, mai ales că nu dânsul a facut prima intervenţie.

Aşadar ne internăm în spital în 19 septembrie, adică exact peste o săptămână. Probabil că în acea zi îi vor face analizele urmând ca operaţia să aibe loc a doua zi. Încă nu ştim exact, dar voi anunţa şi pe blog.

Maria are la inimioară sau sper sa spun că “avea” un DSV mic de 3 mm.  Astăzi mergem la control la dr Lesovici la Louis Turcanu să vedem care mai e starea lui. Cum nu stă liniştită şi nici nu înţelege că trebuie să stea liniştită în timpul controlului va fi adormită sau moleşită, nu ştiu exact încă procedura, vedem diseară. DSV-ul nu este periculos atâta timp cât este în parametrii normali şi nu produce solicitări ale cordului. Cele mai urâte complicaţii sunt:

- hipertensiunea pulmonară

- endocardita bacteriană

- insuficienţa cardiacă.

Dacă defectul nu se închide şi apar aceste complicaţii este indicată operaţia. Dar nu ne gândim aşa departe.

Suntem optimişti şi convinşi ca totul va fi bine.

Ceea ce mă sperie puţin este curăţenia din spitale, oameni care intră cu tot felul de boli la vizite…pe de-o parte e de înţeles şi cu totul de acord să nu vină persoane în vizită..aduc de afara tot felul de microbi şi sistemul imunitar al copiilor este foarte slăbit după operaţii. Degeaba dau ei halate albe murdare, aşa se  transmit microbii de la unii la alţii.

Revin cu detalii diseară după control.

Doamne ajută să fie bine!

LE: dsv-ul la inimioara nu s-a închis dar medicul cardiolog la care mergem, dr Lesovici, ne-a spus că putem sta liniştiţi că inima funcţtionează în parametrii normali şi că momentan nu pune probleme.

Până acum spunem aşa:

mama= mama

tata= tati

apă= apa

papa= papa

tic- tac (aşa face ceasul)= ta (pronunţă un c foarte încet)

nani= ani

caca- încă nu îl asociază cu nimic

aooooooooo= alo când vorbeşte la telefon cu tati

Mai spune “ama” care nu ştiu încă ce înseamnă şi” aca”.

Pe lângă aceste cuvinte vorbeşte în continuare mult pe limba ei bebeluşească, mai ales cu păpuşile ei Măriuca şi Catiusha.

Ieri după masă ne-am întors din micuţa noastră vacanţă. A trecut repede, cum tot ce e frumos trece repede. Revin cu poveşti şi poze.

Până atunci, câteva de clătit ochii:P

E ziua ta, Maria, un nume frumos şi simplu, la fel de pur ca tine şi la fel de gingaş.

Sf Maria să te călăuzească mereu!

La multi ani scumpa noastră!

Mami şi-a pus ambiţia şi mă lasă la fiecare masă să termin eu ce am în castronel. Ma descurc cam greu dar trebuie să recunosc că tare îmi mai place…mai ales că fiecare masă se termină cu un duş : )